Românovirus

Românovirus

Într-o lume populată de virusuri cumsecade, a izbucnit o epidemie nemiloasă. Nu e prima dată când virusurile din această lume se infectează cu oameni, dar acest nou tip de agent patogen era necunoscut și extrem de agresiv. Se răspândea prin șmen, ataca brutal căile bunăstării, iar virusurile mureau în chinuri groaznice, sufocate de datorii.

După ce s-au infectat zeci de mii de virusuri și au murit câteva mii, lumea a intrat în panică, iar comunitatea științifică a intrat în laboratoare. Au pus omul la microscop, l-au întors pe toate fețele și și-au dat seama cum funcționează: celula de om infecta celula de virus prin metoda aburelii, adică o făcea să creadă că e de treabă, până îi câștiga încrederea, apoi, pac!, o scotea afară din casa ei de celulă și se instala acolo.

Cercetătorii au fost uimiți de ingeniozitatea noului virus, au dat fuga la cărțile de specialitate și au descoperit că a existat, la un moment dat, un asemenea virus, dar se credea că a dispărut de mult. Dar cu mișcarea anti-vaccinare, iată că s-a ajuns și aici.

S-a organizat o conferință de presă a Organizației Mondiale a Virusurilor și s-a comunicat diagnosticul implacabil: „Dragi virusuri, ne pare extrem de rău să vă anunțăm, dar, din păcate, avem români… Am crezut că am scăpat de români acum sute de ani, dar se pare că noua climă coruptă, precum și mișcarea anti-vaccinare au făcut să reapară această teribilă epidemie. Nu avem un leac momentan, nu știm cum au dispărut românii acum sute de ani, dar lucrăm la un vaccin. Sperăm să-l găsim cât de repede și să salvăm vieți nevinovate de virusuri. ”

Cazurile de românovirus creșteau alarmant, nu mai erau locuri în cimitire, autoritățile nu mai făceau față. Exista o varietate de simptome: unele virusuri manifestau dureri acute în cot, pe altele le-au luat niște dureri în fund de se urcau pe pereți, altele au făcut febră mitocană, iar altele aveau spasme nesimțite. Virusurile erau izolate în case, lumea s-a oprit în loc, criza bătea la ușă, iar cercetătorii nu aveau nicio soluție.

Până într-o zi, când s-a întâmplat minunea. Un virus a făcut un grătar în curte și a inhalat atâta fum, încât a doua zi era vindecat. Mirosul ademenitor de gătar scotea românii din celule, iar odată afară, puteau fi anihilați ușor. Fumul de grătare s-a ridica asupra întregii lumi a virusurilor și așa au învins românovirusul cu propria armă: grătarul.

Lasă un răspuns